In jurul meu era prea gol...
Doar oameni jucand cate-un rol,
Doar zambete false si reci,
Doar suflete triste si seci.

In mine? Nu stiu ce era...
Speranta murise si ea
Pe-altaru-mi de altii-ngropat
Printre vise pierdute-n pacat.

In existenta mea mizera
A fost o clipa efemera
Cand am simtit ca totusi SUNT,
Desi mi-e sufletul carunt...

Cand am simtit ca pot sa zbor,
Asa, cu ochii plini de dor
Si aripile-ngreunate
De-atatea vise si pacate.

Mi-e dor de clipa-aceea! Dar,
E totu-n van, e in zadar...
Degeaba plang, degeaba strig
In jurul meu e iarasi gol si frig...

5 decembrie, 2001