Calendar

Octombrie 2010
LunMarMierJocVinSamDum
 << <Mai 2012> >>
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Anunt

Cine este conectat?

Membru: 0
Vizitatori: 2

rss Sindicalizare

Afisarea articolelor postate in: 24/10/2010

24 Oct 2010 

Daca eu cred in destin ma intrebi… Nu i-as spune destin, pentru ca deja cuvantul in sine are pentru fiecare o semnificatie subiectiva. Si atunci nu cred in destin. Dar cred ca sunt aici, exact in corpul acesta (pe care uneori il iubesc si alte ori il detest), exact in orasul acesta (uneori frumos, alteori trist), exact printre oamenii acestia (uneori multi, alteori putini) cu un sens foarte clar definit. Si da, desi e greu pentru orgoliul meu lumesc sa o recunosc, de multe ori sensul acesta imi scapa.

Ma pierd printre defectele corpului meu, ma imbat cu frumusetea-mi trecatoare, ma pierd pe stradute laturalnice sau admir centrul orasului, ma cert cu unii, ii ascult pe altii... Ratacesc printre oameni, locuri si intamplari cautand sensul suprem. M-am impiedicat in sute de situatii « fara iesire » care m-au facut sa sufar, care m-au indepartat de sensul pe care il cautam. M-am apropiat de multi oameni daruind tot ce aveam de daruit si suferind ca randul meu sa primesc nu a mai venit nicicand. M-am agatat de lucruri carora eu le atribuisem un sens, pentru ca mi se parea ca astfel drumul spre sensul suprem e mai scurt.

Si am cautat, am plans, m-am bucurat de scurte momente de intuitie, de intalniri cu oameni cu care am comunicat dincolo de cuvinte, am cautat, am crezut ca gasesc, am cazut, m-am ridicat, am inceput sa caut din nou.

Nu stiu ce o sa fac in clipa urmatoare, dar stiu ca realitatea clipei de acum imi spune : Nu cauta sensul suprem! Nu il poti gasi pentru ca nu e separat de tine, nu e in afara ta. Nu il poti gasi pentru ca e mereu cu tine! Asadar nu mai caut. Stiu, fara sa vreau sa mai inteleg de ce, ca totul are un sens, chiar daca mintea mea de acum nu il poate intelege. Stiu ca unele pietre trebuie sa se transforme in nisip pentru a putea ridica o constructie, stiu ca e nevoie si de un cui indoit, si de caramizi imperfecte. Nu mai vreau sa inteleg sensul meu in viata fiecarui om cu care m-am intersectat, e suficient ca stiu, ca am convingerea ca exista unul! Si ii multumesc acestei clipe pentru desavarsirea ei !

24 Octombrie,2010


Admin · 390 vizualizari · 3 comentarii